joi, 22 mai 2008

La cornet, va rog. Cu dureri de gat, fericita


Cand sunt fericita iubesc si maini si ochi si buze. Le ador pe rand si apoi toate la un loc ma coplesesc intr-o sarutare , intr-o atingere si o privire care face cat o felie de tort de inghetata. Imi astept fericrea dimineata la cafea sau dupa masa dupa un somn. Tot timpul sunt in pijamale. Atunci cand ma trezesc astept sa mi se dea sarutul ce nu l-am primit ieri, soaptele ce n-au putut fi auzite din cauza somnului greu care inca era ramas in camera. Poate din cauza somnului nici mainile nu mai stiau sa imi dea mangaierile din vis.

In mine fericirea nu e o simpla stare de spirit. E acel ceva care ma lasa cu un zambet tamp dupa primul sarut si cu palmele transpirate. Cateodata fericirea ma lasa si cu gatul ragusit, depinde cat fumez dupa sau cata inghetata cumpar. Atunci cand am ochii, mainiile si buzele nu mai am nevoie nici de tigari si nici de cornete si cupe.

Fericirea mea are gust de zmeura si se serveste in special pe refrenul unei ploi care cade atunci cand faci dragoste. Azi am sa iti adorm in brate si ai sa ma lasi sa iti respir pe langa ureche. Ai grija de fericrea mea, e ingropata pe undeva pe la tine prin par si se sperie de cate ori bati din gene. Ai grija de ea macar pana imi trece raguseala. Mama nu ma mai lasa sa mananc inghetata de vanilie.

luni, 19 mai 2008

A fi pupata, nu sarutata

Toate ca toate si restu degeaba, asa imi incepe ziua. Prea cald sa dorm in pijamale si prea frig sa dorm fara. Ma intind la loc in pat, ca doar e patul meu si mai e cineva in plus. Toate se lipesc de mine. Tricoul cu Jim Morrison nu mai miroase a ploaia care m-a prins ieri, nici a grindina nu miroase. A versuri de william Blake probabil ca miroasea sau doar a transpiratie si a somn greu. Dus cu apa rece nu ma face sa ma trezesc, doar sa transpir mai tare. Cafea si kent lung, intre doua persoane incepe sa devina ritual.
Cineva ma pupa. Oficial azi e ziua cand am fost pupata. A fost ceva zmeureste, asa de demult vrut , de mult asteptat. Buzele imi cereau mai mult, A plecat.
Patul imi e ravasit si nu e de la o partida de sex salbatica in care ecoul din camera sa imi raspunda cu semne de intrebare. Ma intreb in gand daca e adevarat si un rift de rolling stones ma loveste. Imi respira in ceafa si ultimu lucru pe care mi-l amintesc e senzatia de piele de gaina. Mi-am pierdut virginitatea buzelor la tine pe obraji si prin in par. Buzele degeaba le-am vrut, erau zmeresti, nici daca as fi fost Harap-Alb nu as fi reusit sa le fur un sarut. Am asteptat si am astepta si am tot asteptat. In povestea mea , nu merge nimeni o zi, nci doua, nici patruzeci si noua, doar se asteapta. Exact ca la medic. In decor de sala de asteptare mi-au fost dezvirginate si mie buzele. Cu o noapte inainte imi doream soare si cafea la pahare de plastic, in schimb am primit altceva.
Cand e trecut de ora 3 si inca nu te-ai apropiat de pat, de frica sa nu misti moleculele de aer care inca pastreaza mirosul, inseamna ca ai o problema. Nu cu nasul. Ai o problema cu buzele. Iti tremura. Cer mai mult. De unde mai mult? Nu pot sa tragi de zmeura asa. E nepoliticos si am si motivele mele: ori ma zgari pe maini ori pica toata zmeura in noroi si n-am cum sa ajung la ea.
Plec si in graba mea uit sa ma zmeuresc, raman in gand cu ce as fi vrut si cu o tigara in mana dreapta. Atata. Fericirea mea statea pe varful unor buze, asa ca zmeura de culoare si gustul il aveau tot asa. Pacat ca am aflat azi si ca nu am aflat mai devreme sau poate mai tarziu.
Spune-mi ca avem timp, ca o sa ma pupi si maine si in alt decor dar la fel. Mai zi-mi casi maine pot sa te gasesc de dimineata langa mine in pat, imbracat. Sopteste-mi la ureche ca poimaine pot sa ma ascund la tine in brate si in zilele ce urmeaza, pe locul unde au pierdut buzele de dimineata un sarut arata-mi ca stii sa ma pupi zmeureste.

vineri, 16 mai 2008

Asteptand


Intr-o asteptare continua. Astept sa cresc ca sa imi calce cineva visele in picioare. Am mai multe vise, daca le pierd pe drum sa mai raman cu ceva strans in palma. Astept pe cineva sa vina, nu pe Iisus, pana nici el nu mai vrea sa vina si cred ca metroul din Bucuresti e de vina. Astept sa treaca timp ca sa pot taia poze. Astept sa ma doara ca sa pot plange. Stau in colt de strada si astept o asteptare.
Asteapta-ma sa vin pentru ca te-am asteptat atata timp. cred ca ai trecut pe langa mine. Acum poate sa doara si cred ca pot si plange, dar vin toate odata. Si durere si plans si trebuie sa astept sa vina pe rand. . E mai bine sa fiu intr-o asteptare permanenta, asa vei observa ca voi fi acolo de fiecare data cand ai sa ma chemi. Tot acolo o sa fiu ca sa imi fac griji pentru tine. Asta fac eu, astept sa ai nevoie de mine.
Si nu te ratezi asa asteptand? ma intreaba cineva
Apartii unei persoane dinainte sa o cunosti. Atunci astepti sa te cunoasca, chiar daca dureaza zile, saptamani si luni, poate ani. Nu poti sa ii strigi in suflet "Vino sa ma cunosti!". doar astepti sa te cunoasca.
Inca astept, rezemata de un umar, proptita de un perete, cuminte pe un scaun. Asteptarea se poate sfarsi in orice moment si atunci ma intreb daca imi va lipsi. Poate m-am saturat sa astept sa fiu mai buna maine decat azi si sa imi lipsesti.
Astept "Mai mult ca ieri si mai putin ca maine" devine cliseu ieftin si nu are ce cauta in asteptarea mea sau mai bine zis in asteptarea ta?

vineri, 9 mai 2008

Mariana e verde de 1 mai




Am 20 de ani si nasul mi se decojeste de placere. Orgasmul pasional al unui soare de mare. Mare denumita si Mariana nu mi-a sarutat decat varfurile degetelor de la picioare. De ce aveau o tenta vanata in poza? De frig sau de dor. Poate aveau culoarea zmeurii si din cauza aia mi s-a facut frig pe malul marii. Soarele nu mi-a iubit decat decat spatele genuchilor si varful nasului. Arat ca un pinguin ars de soare, daca pinguinii poarta doliu vara.


Nu imi lipseste marea pentru ca o gasesc acasa in ochii cuiva. Imi lipseste nisipul si scoica. Nu le-am cules nici in chiloti si nici pe piele. Nisipul e mai greu de cules fir cu fir atunci cand ploua ca-n poeziile lui Bacovia. Greutatea scoicilor poate sa rupa ghiozdane si sa faca sa curga lacrimi. Lacrimi de dor? Lacrimi de frig? Lacrimi de fericire? Prea multe feluri de lacrimi. Lacrimi de la briza, ca e rea si sarata.


Nu imi lipsesc nici norii care imi acopera rasaritul si nici musca din ciorba. Imi lipseste Perna Rosie, un tirbuson, odihna de vacanta, confortul din cfr si doi ochi verzi. Data vitoare imi voi campa cortul in pat si voi incheia vacanta cu dureri lombare. Cu o Grasa de Cotnari se rezolva toate. Dorul de ochi verzi? De ochi albastri? De Perna Rosie sau de Soare?


Ce ma salveaza de la inec dintr-un borcan de apa de mare? Izolirul, el pluteste pe mare si ne duce la bulgari, exact cum treci coltu dupa stanca aia mare din vama veche. Se intinde cat vezi cu ochii Bulgaria si borcanele ei de castarveti murati.Poti adormi pe izolir dupa prima noapte de betie pe plaja. Tot el ma salveaza in gara la Constanta, dupa 2 nopti nedormite ma primeste in bratele sale si adorm. Si e gara si e tigani.


Tren, metrou, casa poporului, tren, metrou, tren, mare, betie, dor, mare, cort, ploaie, tren, metrou, tren, dor.


Dorul de casa , de masa si de pat te urmeza oriunde. Nu e dor de parinti, nu e dor de net, nu e dor de banca din fata blocului. E un dor de ce era alta data vama veche si de ce nu poate sa fie. Te scarbeste trupa cu saxofonist din gara de la Constanta, care mai are si chitarist si 2 pizde care falseaza pentru 5 mi de lei sa ajunga acasa. Ei nu stiu ce e marea pentru mine. Nu au ochi verzi acasa, nu au baut o sticla de Grasa de Cotnari cu picioarele in mare, nu au strans apa din cort cu servetele si probabil ca au dormit noptile pe care io le-am pierdut asteptand un rasarit. Au plecat sa fie plecati de acasa, s nu ii certe mama lor cand vin beti si vomita in lighean, au plecat pentru ca asa e la moda. E trendy sa mergi in vama si sa te amesteci prin oameni , nisip si briza. Au plecat pentru ca nu aveau altceva mai bun de facut decat sa ceara 5 mi de lei in gara la Constanta.


Observ ca m-am bronzat cu sosete. Soarele nu te dezbraca atunci cand te vioeaza tacut intre orele 12 si 15. Unii au doar obrajii sarutati cu foc si patima, alti au manecile de tractoristi si ceafa rosie. Eu am nisip in sacul de dormit si trebuie sa scap de el.


Mariana de ce esti tu verde cand eu beau Grasa de Cotnari?

luni, 5 mai 2008

cateodata nu stii ce vrei


Undeva se aude la mine in suflet si nu in gand.

Daca vrei privirea sa-mi las in podea
Calca peste ea, calca peste ea.
Daca vrei de tine sa simt ca-s robit,
Lasa-ma uimit, lasa-ma uimit.
Daca vrei cu tine lumina s-o impart,
Lasa-ma sa ard, lasa-ma sa ard.
Daca tot ce-i dus vrei din urma s-ajung,
Lasa-ma sa curg, lasa-ma sa curg.
Daca vrei sa stii ce-am in suflet si-n gand,
Lasa-ma sa cant, lasa-ma sa cant,
Lasa-ma sa cant, lasa-ma sa cant,
Lasa-ma sa cant, lasa-ma sa cant...

Prea traziu sa mai pot gandi ca nu e bine ce fac. Scriu. Postez. Iarta-mi inconstineta si nesabuinta, alaturi de frustarea sexuala.
EH ce sa fac?! Romanul de sub perna ma face sa visez noaptea. Caldura, tren , bancheta, frig, curent si odata Tu. Tremur. De placere. De frig. De lipsa tremur ,la dracu` cu tremurat cu tot.
Sevraj post-mare, post-vant, post-nisip umed.
Privirea in podea o voi avea de-acum incolo. Ma doare spatele si nu imi pot tine gatul drept de rusine.
Lumina nu voi avea. Am spart lanterna. A alunecat printre sperante si atingeri interzise.
Cand ma trezesc din tremur ai disparut. Sunt nelipsita, adica fara de lipsa. Vino inapoi cu frig, cu noapte, cu sforait si cort. Si lasa-ma uimita.
Sa cant nu voi putea niciodata, poate doar in gand. Acolo in gand , unde durerea e intensa se aude un cantecel.

Pe umeri pletele-i curg rau,
Mladie-i ca un spic de grau,
Cu sortul negru prins la brau,
O pierd din ochi de draga.

Eu cand o vad, ingalbenesc
Si cand n-o vad, ma-mbolnavesc,
Iar cand vin altii de-o petesc
Vin popi de ma dezleaga.

La vorba-n drum, trei ceasuri trec.
Ea pleaca, eu ma fac ca plec.
Dar stau acolo si-o petrec
Cu ochii cat e zarea.

Sa zica lumea cate-o vrea,
Mi-e draga mie si-i a mea.
Decat sa ma despart de ea
Mai bine-aprïnd tot satul.

Ce ti-e si cu gandurile astea. Te fac sa golesti o sticla de grasa de cotnari, sa dansezi toata noaptea pe un drum`n `base live, sa faci baie in mare cu paltonu pe tine si sa adormi pe umarul cuva care nu are cu ce sa isi prinda parul.

Multumesc prietenilor mei care au grija de mine si ma intelg atunci cand nu stiu ce vreau. Si eu si tu.