vineri, 9 mai 2008

Mariana e verde de 1 mai




Am 20 de ani si nasul mi se decojeste de placere. Orgasmul pasional al unui soare de mare. Mare denumita si Mariana nu mi-a sarutat decat varfurile degetelor de la picioare. De ce aveau o tenta vanata in poza? De frig sau de dor. Poate aveau culoarea zmeurii si din cauza aia mi s-a facut frig pe malul marii. Soarele nu mi-a iubit decat decat spatele genuchilor si varful nasului. Arat ca un pinguin ars de soare, daca pinguinii poarta doliu vara.


Nu imi lipseste marea pentru ca o gasesc acasa in ochii cuiva. Imi lipseste nisipul si scoica. Nu le-am cules nici in chiloti si nici pe piele. Nisipul e mai greu de cules fir cu fir atunci cand ploua ca-n poeziile lui Bacovia. Greutatea scoicilor poate sa rupa ghiozdane si sa faca sa curga lacrimi. Lacrimi de dor? Lacrimi de frig? Lacrimi de fericire? Prea multe feluri de lacrimi. Lacrimi de la briza, ca e rea si sarata.


Nu imi lipsesc nici norii care imi acopera rasaritul si nici musca din ciorba. Imi lipseste Perna Rosie, un tirbuson, odihna de vacanta, confortul din cfr si doi ochi verzi. Data vitoare imi voi campa cortul in pat si voi incheia vacanta cu dureri lombare. Cu o Grasa de Cotnari se rezolva toate. Dorul de ochi verzi? De ochi albastri? De Perna Rosie sau de Soare?


Ce ma salveaza de la inec dintr-un borcan de apa de mare? Izolirul, el pluteste pe mare si ne duce la bulgari, exact cum treci coltu dupa stanca aia mare din vama veche. Se intinde cat vezi cu ochii Bulgaria si borcanele ei de castarveti murati.Poti adormi pe izolir dupa prima noapte de betie pe plaja. Tot el ma salveaza in gara la Constanta, dupa 2 nopti nedormite ma primeste in bratele sale si adorm. Si e gara si e tigani.


Tren, metrou, casa poporului, tren, metrou, tren, mare, betie, dor, mare, cort, ploaie, tren, metrou, tren, dor.


Dorul de casa , de masa si de pat te urmeza oriunde. Nu e dor de parinti, nu e dor de net, nu e dor de banca din fata blocului. E un dor de ce era alta data vama veche si de ce nu poate sa fie. Te scarbeste trupa cu saxofonist din gara de la Constanta, care mai are si chitarist si 2 pizde care falseaza pentru 5 mi de lei sa ajunga acasa. Ei nu stiu ce e marea pentru mine. Nu au ochi verzi acasa, nu au baut o sticla de Grasa de Cotnari cu picioarele in mare, nu au strans apa din cort cu servetele si probabil ca au dormit noptile pe care io le-am pierdut asteptand un rasarit. Au plecat sa fie plecati de acasa, s nu ii certe mama lor cand vin beti si vomita in lighean, au plecat pentru ca asa e la moda. E trendy sa mergi in vama si sa te amesteci prin oameni , nisip si briza. Au plecat pentru ca nu aveau altceva mai bun de facut decat sa ceara 5 mi de lei in gara la Constanta.


Observ ca m-am bronzat cu sosete. Soarele nu te dezbraca atunci cand te vioeaza tacut intre orele 12 si 15. Unii au doar obrajii sarutati cu foc si patima, alti au manecile de tractoristi si ceafa rosie. Eu am nisip in sacul de dormit si trebuie sa scap de el.


Mariana de ce esti tu verde cand eu beau Grasa de Cotnari?

Niciun comentariu: