Rapunzel catre Mimel

Sparanghel si ciocolata, asta era meniul de vineri al omului cu gambe pufoase. El stia sa faca cea mai frumoasa cafea din orasul unde Spiderman era tot timpul belit in genunchi. Apoi si-a potrivit geanta care taia umeri, nu ii transa, si a pornit mai departe la drum. A ajuns in trenI In vagonul de clasa a doua incerca sa ghiceasca care e planeta de pe care a aterizat. Cu ochii goi si umezi cauta prin geamul nemilos de murdar. Renunta si iese la tigara. Tigara mea. El nu are.
Sunt in acelasi compartiment cu omul cu gambe pufoase. Suntem manjiti de ciocolata pana la urechi si nu ne vine sa credem ca revenim in orasul in care Spiderman ar fi trebuit sa aiba tot timpul genunchii beliti. Pemtru el ziua de azi se va termina poimaine si ziua mea de maine va incepe saptamana viitoare.
Omul cu gambe pufose seamana cu Brad Pitt in zilele in care ne bem cafeaua in Papillion si mai seamana cu Joker cand ne bem cafeaua in Aeternatif. Rasul lui nu mai seamana cu nimic dupa ora 12 in Setup. Gambele pufoase provin de la ani in sir de balet. Sau de la bere. Inca nu s-a stabilit cu exactitate.
Ne trezim in orase diferite. Amandoi avem genunchii beliti si un prosop cu Superman ascuns in dulap. Probabil am dormit doar cu un colt de perna sub umar si am visat. Un ambalaj de napolitane trase in ciocolata zace in nefiinta langa pat si o gramada de taitei sunt imprastiati pe birou. Omul cu gambe pufoase gusta din toate mirodenile si sosurile pe care le gaseste in bucatarie si apoi iese pe usa. Uita sa ia cheie. Si eventual pierde trenul.
O lada de bere si un foc de tabara atat raman in urma lui. Pe langa asfaltul insagerat.