roxanne unexposed

De ce femeile sunt mai rau decat barbati sau de ce le urasc?

2009-11-02T07:52:00.000-08:00

Nu exista ceva mai urat decat femeile. Iti inchipui cum ar fi sa ai sani, coapse, ca sa nu mai vorbesc de restul? Apoi, urasc femeile asa cum urasc toate victimelor. O rasa cum nu se poate mai spurcata, victimele astea. Daca am extermina-o complet, poate ca am avea in sfarsit liniste, iar vicitmele ar avea si ele in sfarsit ce-si doresc, si anume martiriul. Femeile sunt niste victime periculoase intrucat isi cad victime mai cu seama lor insile, adica celorlate femei. Daca vrei sa cunosti drojdia sentimentelor omenesti, cerceteaza sentimentele pe care le nutresc femeile unele fata de altele: ai sa te infiori de scarba vazand atata ipocrizie, gelozie , rautate si josnicie. Nicand nu ai sa vezi doua femei batandu-se sanatos, cu pumni, sau macar trimitindu-si o ploaie zdravana de injuraturi: la ele au castig de cauza loviturile viclene, frazele marsave care dor mult mai rau decat o directa in maxilar.

Conditia femeii a devenit teatrul celor mai scarbavnice rele-credinte. Situatia de mai-nainte era urmatoarea: femeia ii este inferioara barbatului, se-ntelege de la sine, ajunge sa vezi cat e de urata. Astazi, te-apuca greata: femeia ii este tot inferioara barbatului - e tot asa e urata - dar o imbrobodim cum ca ar fi egala cu el. Proasta cum e, crede, bineinteles. O tratam insa tot ca si cum ar fi inferioara: salarile nu sunt decat un indiciu minor.

Rapunzel catre Mimel

2009-09-20T14:55:00.000-07:00

Sparanghel si ciocolata, asta era meniul de vineri al omului cu gambe pufoase. El stia sa faca cea mai frumoasa cafea din orasul unde Spiderman era tot timpul belit in genunchi. Apoi si-a potrivit geanta care taia umeri, nu ii transa, si a pornit mai departe la drum. A ajuns in trenI In vagonul de clasa a doua incerca sa ghiceasca care e planeta de pe care a aterizat. Cu ochii goi si umezi cauta prin geamul nemilos de murdar. Renunta si iese la tigara. Tigara mea. El nu are.
Sunt in acelasi compartiment cu omul cu gambe pufoase. Suntem manjiti de ciocolata pana la urechi si nu ne vine sa credem ca revenim in orasul in care Spiderman ar fi trebuit sa aiba tot timpul genunchii beliti. Pemtru el ziua de azi se va termina poimaine si ziua mea de maine va incepe saptamana viitoare.
Omul cu gambe pufose seamana cu Brad Pitt in zilele in care ne bem cafeaua in Papillion si mai seamana cu Joker cand ne bem cafeaua in Aeternatif. Rasul lui nu mai seamana cu nimic dupa ora 12 in Setup. Gambele pufoase provin de la ani in sir de balet. Sau de la bere. Inca nu s-a stabilit cu exactitate.
Ne trezim in orase diferite. Amandoi avem genunchii beliti si un prosop cu Superman ascuns in dulap. Probabil am dormit doar cu un colt de perna sub umar si am visat. Un ambalaj de napolitane trase in ciocolata zace in nefiinta langa pat si o gramada de taitei sunt imprastiati pe birou. Omul cu gambe pufoase gusta din toate mirodenile si sosurile pe care le gaseste in bucatarie si apoi iese pe usa. Uita sa ia cheie. Si eventual pierde trenul.
O lada de bere si un foc de tabara atat raman in urma lui. Pe langa asfaltul insagerat.

Acelui care pleaca

2009-01-30T20:02:00.000-08:00

Iti scriu de fiecare data cand nu esti langa mine. Am o mie de randuri in cap si inca o mie in suflet. Acum, cand totul s-a sfarsit si ai plecat de tot, imi dau seama ca imi lipsesti. E ca in filme. Alea americane si de prost gust, in care bagajele de la aeroport nu sunt grele si in care bombele nu explodeaza niciodata la timp. Bomba a explodat. Fa-ma bagaj si ia-ma cu tine unde pleci, pentru ca stiu ca o sa imi lipsesti abia acum dupa ce nu te mai am.
Nu am crezut niciodata ca mi se poate intampla si mie. Eram a ta si eram speciala prin faptul ca ma privai de prezenta ta. Nu ai sa stii niciodata ca zidul ce l-am construit ani de zile intre noi s-a daramat in cateva secunde atunci cand ai iesit pe usa. De ce ai mai intors privirea peste umar atunci cand a trebuit sa lasi tot urma? De data asta chiar s-a terminat. Nici lacrimile nu isi au rostul in povestea noastra, nici bocetele lungi de inmormantare, nici mana care mi-o puneai pe umar cand stiai ca nu mi-e bine aici si ca imi lipsesti si daca nu iti spun. Ti-am iertat minciuna. Am fost de partea ta orbeste si am crezut in tine. Tu n-ai crezut in noi.
E prea tarziu. Atunci cand alegi. Esti obligat sa alegi. Vei face un compromis. Imi pare rau ca ai ales sa renunti la mine. Am crezut in tine, de ce n-ai fost eu aia care sa merita sacrificiul? O portie de minciuni e tot ce iti cer sa imi dai, sa ma lasi sa traiesc in lumea noastra plina de zambete. Cateodata se materializeaza si atunci uit ca nu e adevarat. Totul e teatru ieftin. Mai vreau o reprezentatie. Iti dau tot , doar mai ia-mi un bilet.
Nu vreau sa imi iau ramas-bun. A cui raman acum? Zi-mi cui fac cafea sambata dimineata? Nu vreau sa pleci, desi sa fac o scena acum e ieftin si grotesc, dar nu pleca. Ramai si promit ca in alta viata o sa te mint si eu frumos si o raman a ta.

Trecut in dezordine, fa-ma fericita?!

2009-01-12T06:40:00.000-08:00

Oamenii n-au avut niciodata o problema in a se debarasa de trecut. Eu l-am aruncat la gunoi in bratele primului venit care a avut si avantajul de a fi primul servit. Vreau sa iti multumesc pentru datile in care ai fost lada mea de gunoi. Sa stii ca voi aprecia asta. Trecut devine mult prea complicat uneori, de accea ajunng sa fug de el. Am reusit sa simplific lucrurile intr-o asemenea maniera incat azi par complicate.
Carnea va arde, fotografile vor arde, iar memoria, ce e asta? Balmajeli incoerente ale unor nebuni care nu vad nevoia de a uita. Nu mi-am casapit fostii prieteni desi simteam nevoia sa hacui ceva. Cand imi lipsesc mai tare, decat de obicei, momentele fericite de altadata imi aduc aminte de focul de tabara pe care l-am facut in spatele blocului cand ti-am ars jucariile de plus si scrisoriile. Si ce sa vezi? Pofta de trecut dispare. Amintirile pe care le-am strans si de care nu pot scapa le casapasec. Mortii nu striga. Poate de aia tot ce este mort are si o anumita seductie. Pastreaza toate calitatiile alea admirabile ale vietii, si nimic din dezordinea mea obositoare. O asociez de multe ori cu lucrurile vii.
Porcarii si reprosuri si nevoia de afectiune. Pot sa le scot la licitatie, sa le expun la muzeu si sa le adun in colectii. Imi ofera o siguranta de colectionar. Sunt colectionar de lucruri ciudate. Am adunat atatea atingeri incat usile de la sifonier imi stau labartate si am strans atatea reprosuri, incat noaptea cand ma duc dupa un pahar de apa ma tot impiedic de ele prin camera intunecoasa. In timpul zilei mai ies din lada de la pat cate o mana sau un picior. Le inghesui la loc , prefacandu-ma ca acolo e locul lor, aruncandu-le o parare de rau. De ce nu te poti debarasa are ciudata calitatea de a se schimba in timp. Lucrurile de care alta data eram mandra, acum le inghesui cat mai bine in spate si sper sa ramana acolo. Probabil sunt doar una din firile acelea curioase care stau si stau ,iar stau si asteapta sa vada ce se intampla.
Astept pe o plaja pana cand se face frig. Apoi imi investesc toate amintirile intr-o barca al carui fund e din sticla. Barca asta e mai scumpa decat o undita, nu ma lasa sa pescuiesc nimic din ce imi doresc. Ma pune exact in calea stihiilor naturii si ma lasa singura in mijlocul marii. Nu seamana deloc cu Mariana. Cei care asteapta se afla mereu in calea unui oarecare pericol. Daca esti si curios, s-ar putea sa nu te mai intorci niciodata acasa. De fiecare data cand asteptatam in barca cu fundul de sticla m-am intors acasa alta si tu nu mai m-ai recunoscut. De aia te-ai indragostit la nesfrasit de mine? Te-am pierdut acum, esti asemeni barbatiilor care acum locuiesc cu sirenele , pe fundul marii. Sau celor care au descoperit in altcineva Atlantida.
Fiind o fiinta inzestrata cu multa minte, colectionarul de curiozitati din mine se va inconjura de lucruri moarte si se va gandi la trecut, la vremurile in care acestea traiau si miscau si aveau viata. La vremurile in care eram fericita. Traiesc intr-o statie de tren parasita, asteptand sa treaca o imagine macar, a modelul de tren care odata m-a fermecat. Imi iubesc mortii vii, mai ales pe cei originali.
Trecutul este ceva care a trecut pe langa mine. E maleabil doar acolo unde am avut de facut alegeri. De fiecare data au fost gresite si m-au facut fiinta de azi. Alta data ma puteam razgandii, acum nu pot decat sa sufar schimbarile. Obiectivul prin care privesc poate fi patat stramb sau facut bucati. Tot ce conteaza pentru mine e felul in care se vede ca eu inving ordinea si instaurez dezordine. Pretinzi o ordine care nu exista. Inceteaza sa inventezi o siguranta care nu poate nicicum exista. Fericirea noastra a murit.

Dupa sexe

2008-12-06T16:17:00.000-08:00

Ne impartim in doua categorii: sexul penetrabil si sexul penetrant cel putin asa se scrie.
Dupa cum sunt si doua categorii de femei. Altfel se face clasificarea. Nu curve si femei in general. Mi s-a spus ca toate femeile sunt curve, pana si mama la sanul careia am supt, pana si sora mai mare care a avut grija de mine cand eram mic. Toate sunt curve. Pentru ca gem in timp ce fac sex, pentru ca mimeaza orgasmul si boul ce gafaie deasupra lor habar nu are unde naiba e ascuns punctul g si ca tu strigi nu de placere , ci de durere. Tampitul dracului a gresit gaura, iar. Se intampla oricui, iti spui in sinea ta. Si mergi la baie, tragi un dus si il speli pe cretin de pe tine.
Nu sunt doua categori de barbati, cei care merg sa faca sex pe bani si cei care nu merg sa faca sex pe bani. Sunt mai multe. De aia mi se pare meseria de gigolo una nedreapta. Tipul vine face sex si ia banii. Are orgasmul garantat prin nastere, e barbat. Si ea ramane si cu banii dati si nesatisfcauta. Si acuma de pe randul din spate o voce masculina plina de tandrete zbiara: "E frigida, da-o mortii ma-sii". Si eu ii raspund la fel de suav si delicat "Da-te tu-n mortii ma-tii, toate prostituatele iau bani, da nu au orgasm".
Mai caut printre notite. Alte clasificari. Femei care intra in anumite categorii si femei care nu intra deloc la nici o categorie. Alte categorii? Femei care s-au nascut sa fie femei satisfacute de barbati, ele nu satisfac nici o pofta trupeasca si nici un moft. Sunt satisfacute si atat. Le recunoastem pe strada dupa urmatoarele semnalmente:

nu stiu sa se masturbeze
in viata lor nu le-a iesit un cos
nu au anemie, lipsa de calciu si celulita

Nici macar nu devin isterice si nu sufera de atacuri de panica cand realizeaza ca s-au ales cu un partener stabil, nu din punct de vedere psihic bineinteles. Partenerul atat de prezent in viata ei, incat dupa ce partida de sex se finalizeaza nici macar nu isi strange ciorapi si chiloti aruncati alandala prin camera si pleaca acasa. Nu dom`le, ramane in patul ei. De aia, sa nu se poate termina tipa nici cu vibratorul ca tu stai pe capul ei.
Tot la capitolul categorii intra si femeile care fac sex desupra si femeile care fac dedesubt. Ideea de "femeia mereu deasupra" a apartinut unui barbat. Findu-i prea lene s s-a gandit sa ii spuna Cosanzenei "Treci fa deasupra, ca as face sex da mi lene". Tipul probabil facea flotari in timpul liber, ca doar nu e tampit sa mearga la lucru daca proatsa are bani sa il tina acasa, si il mai dureau si coatele sa incerce pozitia aia cu misionarul in jungla. Poate s-a gandit ca e mai confortabil pe spate si s-a aruncat inaintea ei in pat, dupa ce s-a dat startul la usa.
Daca ai gasit tu alte categorii, astept detalii. De barbati care inseala si nu zic ca sa pastreze aparentele, de barabti care inseala si zic ca is prea lenesi sa ascunda, de barbati care nu stiu sa ascunda. Mai sunt si femei care cauta punctul g in shopping sau alea care nu tin regim niciodata si arata excelent sau femei care au promis ca nu vor mai face sex din dragoste. Tu in cate categorii intri?Sau tu le clasifici altfel? Doar femei si barbati...

Te vreau

2008-10-08T18:12:00.000-07:00

Cuprinsa de o dorinta capricioasa, scrasneste din dinti ca si atunci cand indura o durere de stomac. Apuca sticla de vodka si mai ia o gura. In strafundul trupului ii aparu ceva asemeni unui cheag in care se amestecau nesiguranta si o durere intensa. "O fi de la vodka?" se intreaba. Dar cheagul acela era fara indoiala chiar dorinta.
Dorinta care seamana cu durerea si nesiguranta care ii cuprind pana in oase pe cei care sufera un infarct sau sunt chinuiti de o gastrita. Ceea ce simte nu e dorinta aceea potolita care apare ca si un neg pe fata buhaita a vietii de zi cu zi si care dispare prin cateva partide de sex saptamanale cu personajul care imparte patul zi de zi cu tine. E o dorinta altfel decat dorinta gospodareasca manjita de noroiul unei osteneli triste si de un oftat vulgar si fara vlaga. O dorinta care putea sa revina la nesfarsit si care nu disparea prin sex. O dorinta de care nu te poti debarsa ca de un bilet aruncat dupa o tura cu trenuletul in Parcul Copiilor. Dorinta cea mai intensa dintre toate, dorinta cu siguranta irepetabila, care e atat de pericloasa incat, in clipa cand isi gaseste implinirea, te face sa te intrebi daca nu cumva moartea pandeste undeva dincolo de pielea goala siroind de sudoare.
O dorinta care ar fi putut fi probabil satisfacuta doar de alta la fel.
Infierbantata peste masura de vodka, isi incoarda pupilele in intunericul din camera si arunca rapid o privire la cel de langa. Fara sa gaseasca vreo iesire, fumul de tigara se invartea prin camera, iar el parea ca pluteste prin ceata. Adoarme dezbracata. Atunci cand se trezeste, inainte sa deschida ochii il cauta in pat. Se simti salvata si eliberata in clipa in care il descopera cuibarit in ea. Deschide ochii si se stramba atunci cand lumina ii coloreaza irisul verde degrade. O imbratiseaza si se intinde ca un motan la soare. Lenesa si prinsa inca in toropeala somnului isi cauta bluza de pijama rupta la gat. E ca si atunci cand gaseste asternuturile proaspat schimbate. Ingrijorat de tacerea ei o saruta. Se linisteste auzindu-i rasuflarea egala si vazandu-i ochii care priveau calm in semintunericul din camera. Se simte invaluita de o senzatie de profunda impacare si de recunostinta, departe de orice intentie sexuala. Recunostinta nu pentru noaptea petrecuta impreuna, ci mai degraba pentru impacarea pe care abia o descoperise si de care stia ca nu avea sa se bucure.
Cand el a plecat ea inca ii cauta urma in pat. Ii e frica de clipa in care mirosul somnului lui se va ridica de langa ea. Asemeni fumului de tigara. Inchide ochii si spera sa se intorca macar in vis in bratele care i-au leganat visele. Nu a stiut sa ii spuna decat "Te vreau" si apoi a plecat.

Greseli de clasa a II-a

2008-10-02T13:53:00.000-07:00

Fiecare greseala pe care o fac ma aduce mai aproape de tine. Fiecare greseala vine la pachet cu o gura de alcool. Nu fac greseli pentru ca beau. Si nu sunt alcoolica. Nu ma aflu in faza de negare. Greselile pe care le fac ma definesc ca persoana si intr-o buna zi, cat de buna nu se stie exact, voi fi mandra de ele.
Sunt mandra ca gresesc alaturi de tine, desi nu pe umarul tau am plans, nu tu m-ai tinut de frunte la ultima cearta pe care am avut-o cu un vas de toaleta, nu tu m-ai strans de mana cand n-am stiut unde sa te caut si ce sa fac. Poate daca ai fi fost precum un ceai de menta si o paturica pufoasa as fi alergat mai cu elan si nu mi-ar mai fi trebuit parasuta si nici plasa de siguranta. Raman cu o rochie de mireasa patata cu zmeura si cu un zambet pe buze. Un zambet de fotografie veche. Ramai cu expresia faciala care se iveste dupa intrebarea "Ce mai am sa iti dau dupa ce ti-am dat tot?" Si incepi sa cauti. E ca un fel de garage sale, le insiri pe toate si mai trece cate unu si spune "Si eu am avut. Dar s-a pierdut si abia dupa am realizat cat de valoros era", apoi trece mai departe. La fel fac toti, desi toti stiu cum e sa pierzi pe cate cineva. Ma opresc in momentul ala stupid si vreau sa se opreasca timpul in loc. Refuz sa te pierd. Si ma incapatanez din pur masochism sa ma agat de cate ceva. Ceasca de cafea din care o data ti-ai baut cafeaua prea amara, eu nestind sa fiu acra de dimineata. Melodia aia tampita care suna trist de fiecare data cand ma suni si te ascunzi sa nu te auda nimeni, dar eu tot zambesc. Macar ma mai suni. De la divort am ramas cu un pulover, trag cu putere de el, poate a ramas acolo mirosul tau. Nu mai e decat miros de fum de tigara. Ma strangi de mana pe sub masa, de parca am fi in clasa a II-a si astept sa imi soptesti tacere. Mi-o soptesti cu drag.
In tine ma ascund de toate greselile pe care le fac. Ma intreaba tinandu-ma de mana pe sub masa "Greseala asta cat costa?" "Pai, ieftin. O cafea". Si imi ia aproape toate greselile si imi lasa sufletul gol de ele. Acum imi lipsesc. Dar te am pe tine. Fii tu greseala mea. Apoi, cade in genunchi in plina strada si ma intreaba "Cum e sa fi frumos?" "Pai, e bine. Atat timp cat suntem la cafea". Ii spun ca vreau sa fiu fericita si imi raspunde cu "Iubeste-ma"
Cata vodka si suc de portocale am plans in bratele tale? Am plans dupa greseala mea dintai si dupa cea din urma. Cateodata le incurc si ma gandesc ca e totuna. Ma gandesc ca mi-am vandut greselile pe o cafea, poate lor le e dor de mine si toata vodka din lume nu le poate inlocui. Trag un fum si dau mai departe. Chipurile , se paseaza. Nu se cere, se da, mai departe, desigur. Expir. La fel. Inexpresiva si insensibila. Ma prabusesc in mine si e gol. Macar greselile erau pufoase si ma inveleam in ele. "Pune-le pe foaie si trage linie" imi sopteste vocea colegului de clasa a II-a. Trag linii strambe si rezultatele imi curg pe langa. Nici macar nu sunt rezulatate sau solutii. Sunt vise plamadite inaintea verii si acum au devenit frunze galbene ce cad atunci cand apusul e zmeuriu.

Nu se mai termina

2008-09-04T18:35:00.000-07:00

Cine a zis ca toate se termina si au un sfarsit nu stie ce vorbeste sau una din doua: e sinucigas ori e limitat. Nu se termina nimic. Nu mie. Mi se termina visele si mi se rup aripile, mi se termina si asfaltul si pofta de stat in pat mi se termina, dar mai ramane ceva.
Ai orgasm, te scutura pana in stomac de placere, dar nu se termina. Stii tu, e senzatia aia de caldura ce te umple pe dinauntru. Si nu imi zi ca e de la sperma proaspata, ca stii ca nu e de la aia. E moleseala aia care iti relaxeaza toti muschii. E momentul in care el se intinde dupa mine in pat, ma saruta vrand sa imi multumeasca pentru efortul depus si ma strange in brate ca sa imi arate ca da, da dom`le, chiar ii pasa de mine si apoi adoarme. Nu mai are importanta ca adoarme intr-o pozitie de neinteles, ca se intoarce cu spatele la mine si, din cand in cand, in timpul noptii mai imi trage un cot in coaste atunci cand visele il intorc de pe o parte pe cealalta. Nu se termina asa usor, pentru ca dimineata tot la el in brate ma trezesc desi toata noaptea am dormit cu spatele unul la celalalt.
De ce imi spui ca toate astea nu isi au restul? Pai ma fac fericita. Aceasi senzatie. Vine din stomac, tremura acolo, de parca s-ar zbate un soricel in gura unei pisici. De ce zambesti cu superioritate? Actiune fara de sens. Doar oamenii nebuni zambesc toata ziua, fara sa aiba motiv. Zambesc sa aiba ceva de facut, in loc sa spuna ceva inteligent doar zambesc si cred ca asta ii scuteste de efortul de gandi si de a spune ceva cu adevarat inteligent, nu de a ne aproba pe noi restu` si de a spune ceva care e evident pentru toata lumea. Zambesc poate pentru ca nu stiu sa sarute, nu stiu sa imbratiseze, nu isi dau seama cand ceva ramane banal sau ridicol.
Iar imi zambesti asa si ma privesti de sus. Spune ce ai de spus si termina cu rautatile astea. Nu iubesc, daca de aia zambesti. Voi fi unica care a fost fericita dimineata si n-a iubit. Voi fi singura care s-a multumit sa guste din fericirea lui si sa zambeasca stiind ca poate imparti. Eu sunt cea care stie sa astepte fericirea dupa ce tot s-a terminat, dupa ce nu a mai ramas nimic. Sunt eu, tot aia care sta sa caute marea de alge si de nisip. Pentru ca stiu ca uneori merita sa astepti, sa cauti, sa dai fara sa ceri nimic in schimb.
Vrei sa ma faci sa cred ca atunci cand ma trezesc dimineata goala in pat, desi totul s-a terminat, pielea nu ii mai pastreaza urma?Si ce daca nu mai e, ramane acolo impregnata in piele si o vad numai eu. Nu ne mai tinem de mana, pai daca nu mai suntem impreuna nici nu avem de ce. Avem momente cand ne incurcam unul in palma celuilalt si nu ne privim in ochi, dar asta e abia dupa ce numai s-a incheiat. Poate de aia e atata de minunat. Poate tot de aia ii e frica. Sau poate nu incercam sa inteleg nimic si nu voiam sa iti explic nimic, vroiam doar sa iti arat ca se poate si dupa. Ehhh, viata dupa moarte? Nu, aia. As putea spune ca e Viata de Apoi daca nu ai incrunta fruntea asa. Hai zambeste, e de ajuns sa ma stii aproape.

Da` ce stii tu? Nici macar sa imi canti nu stii. Poate inveti pana data viitoare. Love is Noise.
Si daca nici asta nu se prinde de tine, atunci incearca macar sa imi fredonezi o parte. What I am.
Si cand o sa satur o sa imi reamintesc ca mi-am lasat marea undeva departe si o sa te pun sa imi canti asta, daca poti Light my fire

A doua oara cu Mariana

2008-09-04T13:40:00.000-07:00

Am eu o obsesie cu marea. E obsesia mea si tin la ea, ca la toate viciile mele. Poate pentru ca Mariana m-a tinut in brate atunci cand am fost singura. Poate e din cauza ca eu stau in Vestul Salbatic, nu mai Salbatic ca si capitala Olteniei, dar indeajuns incat sa imi fie dor de Mariana. Povestea pe care am sa o spun e pentru Mariana. E felul meu de a-i multumi si de a-mi arata dragostea si afectiunea. Si nu numai. Cunoscatori de Vama Veche o stiu prea bine.
" In fiecare zi ma duceam in locul unde marea forma un golf mic, rotund si atata de limpede, incat daca inotai pana la fund, vedeai recifuri de corali si tot felul de plante stranii.[...]
Ea se plimba pe malul marii, sarind de pe o stanca pe alta, intr-o rochie alba, lipita de corp. In timp ce se plimba, visand si urmarind jocul lunii cu valurile si undele mangaindu-i talpile, a ajuns la un golfulet retras, unde a zarit pe cineva inotand. Ii se vedea numai capul iesind la suprafata si, din cand in cand, cate un brat. Inotatorul era destul de departe. Apoi a auzit o voce imbietoare strigand-o:
- Vino sa inoti! E minunat!
[...]Suna foarte tentant. Putea sa isi scoata roachia alba si sa ramana numai intr-un furou scurt, la fel de alb. Se uita in toate partile. Nu vedea pe nimeni. Marea era linistita si scanteia sub razele lunii. [...]Si-a scos rochia. Avea parul lung si negru, ochii verzi, alunecosi, mai verzi decat marea. Avea forme frumoase, sani rotunzi, picioare lungi, un corp gratios. A intrat in apa si a inceput sa inoate cu miscari ample si lenese catre vocea ce venea din larg.
Strainul inota pe sub apa, venea sprea ea si-o prindea de picioare. Se harjoneau. Din cauza intunericului nu ii vedea bine fata. Dupa o lupta in apa, urma o imbratisare lunga pe sub apa. Scoteau capul sa ia aer, radeau si inotau fara griji, se luau la intrecere, apoi se asteptau unul pe celalalt. Furoul plutea in jurul umerilor si o incomoda. Pana la urma , i-a alunecat de tot si a ramas goala. El inota pe sub apa si o atingea in joaca , impingand-o si scufundandu-se ba pe sub, ba printre picioarele ei. Apoi el isi desfacea picioarele pentru ca ea sa poata trece printre ele si sa reapara apoi in cealalta parte. Facea pluta si isi lasa prietena sa inoate pe sub spatele-i arcuit.
A vazut ca si el era gol. Apoi, printr-o imbratisare pe la spate, i-a acoperit trupul cu al lui. Apa era calduta, ca o perna imensa, si atat de sarata, incat ii tinea la suprafata, ajutandu-i sa inoate si sa faca pluta fara efort.
- Esti frumoasa, a spus vocea aceea tulburatoare, iar el i-a inconjurat corpul cu mainile. Ea vroia sa pluteasca mai departe, dar caldura apei si prezenta insistenta a corpului prea aproape de ea parca o retineau. Se lasa imbratisata.
Brusc, a simtit intre picioare un penis erect. A tipat, dar nimeni nu a auzit-o, iar tipatul ei era mai degraba o reactie invatata, pe care stia ca trebuie s-o aiba. In realitate, imbratisarea lui ii parea la fel de linistitoare, de calda si de mangaietoare ca apa. Marea, penisul si mainile acelea conspirau pentru a-i infiora trupul. Incerca sa inoate si sa se elibereze. Dar el inota pe sub corpul ei, o mangaia, o apuca de picioare si se urca din nou pe ea, pe la spate.
Se luptau in apa, dar fiecare miscare ii trezea si mai tare simturile si o facea si mai constienta de corpul lui, care-i tinea piept, de mainile lui pe trupul ei. Valurile ii faceau sanii sa tresalte intr-o parte si-n alta ca niste nuferi grei, plutitori. El ii saruta. Cum se agita mereu, nu putea s-o penetreze de-a dreptul, dar penisul lui o atingea iar si iar in cea mai sensibila zona a sexului ei, in timp ce ea isi pierdea puterile. A inotat spre mal, iar el a urmat-o. Au cazut pe nisip. Valurile ii loveau pe cand ei zaceau goi, gafaind. A fost a lui si el a fost al ei, iar valurile marii i-au scaldat.
Incepand din aceea noapte, s-au intalnit mereu.[...] Noaptea pe plaja de multe ori aveam impresia ca-i vad inotand impreuna si facnd dragoste."

M-am intors la bloc, la beton si la asfalt. Imi lipseste Mariana, de data asta avea mai multe culori si era in degrade. Imi lipsesc algele ce mi lipeau de burta si pietricele care ma intepau in talpa dreapta de fiecare data cand un dor de apa sarata ma impingea in bratele ei. Ia-ma in brate, Mariana si saruta-ma acum, si umed si sarat, pe neasteptate as prefera, doar saruta-ma. N-am plecat la Vama Veche ca sa imi gasesc pereche, ea era acolo, ma astepta. Era verde, apoi albastruie si cica la bulgari era chiar neagra. Mariana, iar sunt singura...dupa 11 zile de mai am 2 litri de apa de mare intr-o sticla de suc. Ma spal pe fata, ma spal pe dinti si apoi imi ud parul si ies in soare sa ma bronzez. Ce ma fac cand mi se termina apa de mare din sticla? Si amintirile mi se sterg si va trebui sa astept inca 4 luni dupa revelion sa o vad iar si sa o strang in brate.
Sa fie Mariana tot acolo si in toamna? Sa ma astepte sa ma arunc in primul val si sa nu ma intrebe ce vreau, daca mai inteleg ceva si daca mai are vreun sens. Sa imi dea buletinul ce mi l-am pierdut, poate asa o sa pot fi furata si dusa peste mari si tari. Sa imi zica ca i-am lipsit de fapt, dar nu a stiut cum sa imi sopteasca la ureche.

De pe asfalt direct in pat

2008-08-12T08:16:00.000-07:00

La inceput totul iti pare amuzant. Sau doar mie mi se par amuzante inceputurile din moment ce le colectionez? N-are importanta, sa revenim la partea cu inceputul. Iti cresc aripi si ai impresia ca tot ti se cuvine si vrei mai mult, mai mult, mai mult. Stop. Ajungi sa fi nehalit. O sa iti iasa pe gat daca ingurgitezi prea mult, dar esti prea sus ca sa vezi asfaltul. Prea tarziu cand te loveste in figura. Zbang! Violent. Pizda ma-sii, mi-ai calcat pe aripi, nenorocitule!
Azi e ziua cand imi iese pe gat. Multumesc prietenilor care ma tin de frunte, multumesc umarului virtual pe care ma asez cu capul si plang, multumesc barmanului de noaptea trecuta care mi-a zis ca ultima comanda e la ora 12 ca sa nu am timp sa ma fac pula inainte de 12:30, mai trebuie sa multumesc persoanei care m-a dus la taxi, celei care mi-a deschis usa sa ies in strada si mai am de multumit unei alte persoane care de fiecare data imi arata ca am dreptul sa fiu neagra, am dreptul sa fiu acra, am toate drepturile din lume atat timp cat ma doare.
Cum a inceput tot? Greu de precizat. Totul a inceput greu. Chestile astea nu-s chestii pe care trebuie sa le faci in graba. Sunt chestii pe care le faci cu timp. Este timp si maine, nu? Ok, am zis si m-am pus pe asteptat. Intr-un anumit moment o anumita persoana a realizat ca eu inca astept. Frumos moment, prost ales. Persoana o fi de vina? Nu se dau nume, nu suntem la Securitate. Aici e locul unde ne varsam frustarile. "Ooo, haide" mi-ar fi spus el, Printul. Haide unde ma? Ca sunt sictirita, nu ma imi vine sa ma dau jos din pat si capul ma doare. Haide si te-ai dus si ai plecat la munte. Bravo tie! Eu raman in pat.
Ne intrebam amandoi daca mai are rost. De obicei suntem doi in povestea asta, acum ma intreb numai eu, tu probabil n-ai chef de nimeni asa ca nu ma obosesc sa te sufoc cu intrebari si sa iti cer justificari. Deci ma intreb ca orice muritor io unde dracu` am gresit? Meditez , meditez, meditez. Ma intorc pe partea cealalta, perna nu sta bine. O aranjez si ma pun pe meditat din nou. Intra mama in camera "Ce faci?" "Meditez". Zambeste atotstiutoare, de parca ea ar fi mai fericita ca mine, macar ea mimeaza cu drag. "La ce?" "La pizda ma-sii, iesi afara din camera si lasa-ma-n pace". Usa se inchide. Geamul de la usa zbarnaie si mama mormaie in cealalta camera stind ca ma enerveaza cumplit cand face chestia asta. Revin la starea de meditatie.
Ce ti-e si cu meditatul asta, in loc sa te ajute, te face sa te gandesti mai mult la toate cacaturile la care ai renuntat sa fie bine. Compromisuri. La asta se rezuma tot. Unul lasa dintr-o parte, celalalt din cealalta. Pana ajungi in asemenea hal incat nu te mai recunosti. Si partile? Partile, de unde atatea parti, daca stau de una singura in pat sa meditez? Cred ca m-am schimbat. O sa imi chestionez prieteni si daca chiar am facut-o, o sa imi para rau. De azi nu mai fac compromisuri. Daca pot sa ma arunc cu botul inainte spre asfalt fara masuri desiguranta, inseamna ca am de ce sa regret. Zbuf! Ma doare. Iar ma doare. Probabil o fi de la atata meditat.
Dupa momente in care am ajuns sa levitez, meditatia mi se pare plictisitoare. Ma urc pe bordura si de acolo ma arunc in cap. Da da-te jos, la naiba, ma calci pe aripi! Ce mama ma-sii?!

Magda - povestea mea

2008-07-29T09:23:00.000-07:00

Toata lumea are un pret. Tu cu cat te vinzi? Ma intalnesc cu Magda la ea. Avem aceasi varsta. Face sex pe bani de 5 ani. Parca ma uit in oglinda. Si ea are unghiile facute cu negru. E data cu rimel ca mine. La amandoua ni s-a intins creionul dermatograf.

Felul in care ne muscam buzele difera, in rest putem fi considerate identice , dupa parerea unora. Si nuanta pielii difera. Mie mi se decojeste pielea care lasa in urma o carne rosie si atat. Era weekend si eram la Timis. Soarele m-a violat tacut. Pielea mi se jumuleste abia dupa 2 sapatamani de la incident. Pielea Magdei are o nuanta de gri, poate de la becul chior, bate in nuante galbene.

Imi zambeste. Are dinti frumosi. Ii intind pachetul sa isi ia o tigara. Cand intinde mana pe incheietura i se vad niste urme rosii. Cu o vocea scazuta, de parca i-ar fi teama sa nu o auda celelalte persoane din casa, desi suntem singure, imi explica. Tigara ii atarna lipita de buza in partea dreapta cand vorbeste si nu cade. O privesc fascinata. Buzele ii sunt rosii. Nu poarta ruj atunci cand fumeaza, i se pare ieftin si curvesc. In cele din urma aud ce imi sopteste "Ultimul client a vrut sa fiu legata, da` imi trece daca imi tin mainile in apa cu gheata vreo juma` de ora". Imi aprind si eu o tigara fara sa ma uit la ea in ochi, intreb la fel de incet "Si le mai simti dupa jumatate de ora?" Rade. Oricat de incet as vorbi, tot timpu` ma aude. "Tot timpu` nu imi zici ce vrei sa stii. Tu cu intrebarile tale...Ce vrei sa stii, daca imi mai simt incheieturile dupa juma` de ora de futai legata la maini? Sau daca imi mai simt mainile dupa ce le las intr-un lighean cu gheata juma` de ora?". Nu stiu ce sa ii raspund. In timp ce fumul se ridica o privesc in ochi "Cred ca amandoua." Nu mai zambeste, se joaca cu tigara pe marginea scrumierei. "Te fascinez, bolnava mica ce esti. Nu mi le mai simt. Da` nu vreau sa vorbim despre munca acum, n-ai fata de resurse umane si nici de sef de personal. Nici io nu te intreb de clientii tai si de munca ta." "Pai bine atunci. Hai sa nu facem conversatie ca nu e cazul. Pentru ce mi-ai cerut gel de heparina?" "Hai zi-mi ca nu te-ai documentat pe net. La cum te cunosc, cred ca stii tot prospectul medical pe de rost si acuma o sa imi atargi atentia si o sa imi zici de efecte secundare si alte cacaturi. E pentru <>" "Ce-s alea?" "Astea" si intinde mana stanga si apoi se ridica in picioare si cu mana drepata isi da blugii jos cu tot cu chiloti. Si in zona inghinala aceleasi umflaturi apar pe piele. Nu seamana cu nici o infectie cu transmitere sexuala, le cunosc prea bine. Nici leziuni de SIDA nu sunt. Flash-back-uri imi apar in minte. Acolo unde dependentul de heroina se grabeste sa intepe vena, vena sa incapataneaza sa fie strapunsa, fuge sub piele. Substanta injectabila se strange sub piele si se formeaza un fel de galma. "Uite azi mi-am mai futut una in graba, si pe gat". Isi da parul al o parte si imi arata inca o "guguloaie". Intreb neimpresionata de mica ridicatura de sub piele "Pai?" "Ma grabeam intre doi clienti. Seringa te cheama. Stii cum e..." Ii dau gelul cu heparina si imi aprind alta tigara. "Mersi. Ce sa iti dau pe el?" "Pai..m-am gandit sa imi imprumuti si mie Tropicul Cancerului de Henry Miller" "Atata?" "Stii ca lucrez ca pula si n-am timp sa citesc decat noaptea." "OK. Ia-o. E langa frigider in balcon, dupa raftul cu catusii, ai grija sa nu te intepi. Si sa nu ii faci urechi de magar, ca mi-a placut tipul. Mai stai mult?". Nu sunt deloc surprinsa ca ma da afara. "Nu, imi iau cartea si plec" "Mda, mi-e greata si ma dor oasele de la ultimul futai" "Hei, am zis ca nu vorbim despre munca" "Du-te dracu`" "Iti las tigari? " "Da. Mai stai sa imi faci un ceai si poti sa pleci dup-aia".

Ma prinde de mana si traversam camera. Ma simt singura. Tu pe cate carti te-ai vinde? Pe cate doze de heroina? Pe cate persoane ai lasa sa te lege de incheieturi? Pe cate persoane ai lasa sa-ti faca un ceai si sa iti imprumute tigari atunci cand esti la pamant si mai jos de atat nu poti ajunge? Imi deschide usa. "Auzi, da` alea dor?" Stramba din nas. "Treaba mea" si imi tranteste usa in nas.

Asteptand II

2008-07-27T17:27:00.000-07:00

Duminica. Zi frumoasa cu ploaie. Te astept de o saptamana. Astept sa vina ziua asta nenorocita care ma dezamageste total si imi arata ca asteptarile pot sa dureze mai mult de trei luni. La multi ani! In drum spre un pahar sau doua chiar, nu sunt chiar atat de josnica incat sa ma duc singura in oras si sa imi pis ochii intr-un pahar, ma imbib a respiratie urat mirositoare si a bere rasuflata. Asa sunt eu, mai sensibila la mijloacele de comun in transport. In geam se reflecta imaginea individului care gafaie, in nas ii simt drojdia de bere consumata. Festivalul berii a luat sfarsit, numai asteptarea mea nu.

E timpul sa ma scald intr-un butoi de melancolie in timp ce sorb doua shoturi. Cineva pe care am pierdut pe drum ma tine in brate si incerca sa ma faca sa zambesc. Ce sa ii spun? Ca eu astept? Nu ar intelege. Gata cu melancolia si cu visatul cu ochii deschisi. Ultima comanda. Ma ridic de la bar, complet treaza si ma duc sa imi caut un colt sa astept. Tot tu? Dar te-am pierdut, intelege ca nu pot astepta la tine in brate.

M-am trezit din vis pentru ca ai uitat de mine. Ai plecat fara mine. Vertigo se manifesta. Greata si stomacul mi se strange violent la un loc, o vena imi pulseaza cu putere pe partea dreapta, de parca ar stii ca partea dreapta e preferata mea. Asteapt sa treaca tot. Dar doare, futu-i chiar ma doare. O voce sopteste: "Cateodata doare si sa astepti". Eh, ce stii tu? Cateodata doare si sa respiri. Plina de resemnare inspir, expir si o iau de la capat. E ceva involuntar. Aerul rece ma loveste dupa gat si muschii incordati de ieri se revolta. Pasesc mai departe sa imi caut asteptarea, poa ea ma va gasi inaintea ta si va stii ce sa faca cu mine. Da` la cum stau lucrurile cred ca ma va lasa sa astept in continuare si va trece pe langa mine.

Se intampla sa pierd pe cineva drag si sa nu pot face nimic. Sunt nevoita sa astept sa imi treaca. Durerea trece in timp, doar amintirile o mai invie si un accident de masina care imi face parul de pe mana sa mi se ridice pe sub piele. Se intampla sa nu pot ajunge la timp la timp la o intalnire importanta, dar prietenii ma asteapta oricat. Punctualitatea e una din miciile mele minciuni incluse in CV. Dar cum se face ca numai mie mi se intampla sa ma arunc de la etaj?. Trebuie sa fie undeva sus, gen zgarie-nori. Pai cum am ajuns asa sus? M-ai tinut tu de mana si mi-ai spus ca o sa vii. Eu te-am crezut si te-am urmat. Acum sunt sus si asfaltul se apropie vertiginos de fata mea. Vertigo nu e teama de cadere. E teama de saritura. Pur si simplu esti las si nu poti sa treci peste margine, nu poti sa sari si daca cineva te impinge de la spate tu nu te poti desprinde. Prea tarziu, m-am aruncat. Totul vajaie si cad. Aerul e rece si asfaltul ma primeste in brate. Poate aveam doar nevoie sa sar. Din clipa in care te-am cunoscut mi-am aruncat parasuta si am invatat sa astept. Acum cad. E o cadere moale, nu ma mai doare, aerul e moale si nu taie. Imi mangaie asteptarea care seamana cu o rana deschisa. Stii si tu ca toti avem nevoia de a sari si de aia ne aruncam cu bratele larg deschise. M-ai lipsit de imbratisarea ta azi si m-am lovit de asfalt. Raman sa astept sa imi treaca. Nevoia de sari? Durerea? Mirosul de bere rasuflata ce vine din spatele meu? Ziua de azi sa pot astepta si maine? Frica ca ma vei uita si vei pleca fara mine intr-o zi? Doar astept.

Ne vedem joi?

2008-06-23T19:22:00.001-07:00

Ochi incarcati de rimel si creion dermatograf. Ceva unic. Poate de la muzica sau poate de la jointul rulat in graba. Gust amar de tutun si buze crapate. "Ne vedem joia viitoare" ce replica stupida de mascul nefutut am scos din mine. De atunci vin in fiecare joi si te caut in acelasi pub unde gasesc aceasi muzica si aceleasi fete. Stau la aceasi masa cu acelasi cocktail in fata. Votca, rom, cola si bere. Cu lamaie sau fara.

Ma gandesc ca e curva . Asta ma face fericit. Pot sa raman cu visul meu de care mi-e rusine si mi-e teama sa-l recunosc in fiecare zi de joi atunci cand ma privesc in oglinda jegoasa de la baie. Am avut-o in brate si i-am tinut capul in palme. Nu era in genunchi si nu imi facea o muie. Nu avea ochi de caprioara cu o bucata de carne in gura. Sigur nu e curva.

in fiecare joi ajung la 5 dimineata acasa. Hainele mi se lipesc de transpiratie si pielea ma ustura. Ma strange tot. Sunt atat de prost sa cred ca m-a eliberat cu un sarut. Zilele fara ea sunt zilele in care se asteapta. Sase zile din sapte ma imbat in fiecare seara cu visul meu la un pahar de gand murdar. Ceva imi lipseste. O doaga probabil de stau sa astept curvele in acelasi birt imputit in fiecare joi.

Doi saci de gunoi cu iz de putrefactie in plina desfasurare ma intampina de dupa usa de la bucatarie. Fac un pas inapoi. Stomacul mi se smuceste si se strange de incape intr-un pumn. Scarba ma loveste in gat asa cum pula ii lovea ei gatul. Oare o sa fac si eu bataturi in gat sau mi se vor umfla amigdalele? Ma hotarasc. Stomacul imi explodeaza si singurul lucru pe care mai pot sa il fac si de care mai sunt constient e sa strang din dinti.

Pana la urma mi se rupe. Ma pun in pat si ma gandesc ca azi e joi si diseara ma duc iar. Tot acolo. Daca o intalnesc , o sa vrea sa vna cu mine acasa? Poate ar fi cazul sa duc gunoiul dupa 3 zile. S-ar putea sa vomite atunci cand intra. Mai bine strange din dinti. O fi in stare?

Visatorii cu ochii larg deschisi

2008-06-15T17:42:00.000-07:00

Visam cu ochii deschisi. Asta facem noi trei. Eu, Tu si El. Visam si facem planuri. Ne este tare dor de mare la toti. Cui nu ii e dor de mare cand s-a imbatat de ciuda ca Tu nu erai acolo langa, acolo pe izolir, acolo pe plaja? Sau El chiar vrea ca Tu sa-ti retraiesti vara trecuta, cand iti era sila de mare si de sarea ei cu nisip cu tot? Si cuplurile? Ce cautau la mare? Dar Eu si Tu vom pleca dupa El si la capatul lumii daca trebuie.
Ma rup in doua. Nu strig. Imi place. Voi ma lipiti. Copci micute din hartie sunt ude de limba unuia si apasate de de degetul altuia. Sunt un afis carpit. Afisul e fericit. Am nevoie de Voi sa vise cu ochii deschisi la mare. Atunci cand lumea mi se rupe in doua si albastrul cerului imi cade in moalele capului, El ma ia in brate si Tu ma saruti.
Am dreptul sa visez cu ochii deschisi. O fac in felul meu. Tu nu poti sa ma bagi in geamantan, sa ma trantesti pe bancheta din spate a masinii si sa imi spui: "Am ajuns la mare, iesi afara". El nu ma poate opri sa ma instalez in avion la Timisoara si sa cobor la Constanta. Nu va oblig sa visati ce visez eu. Cu ochii larg deschisi ca in cartea lui Arthur Schnitzler. Cateodata doare si imi curg si lacrimi. De la vant si de la mare.
NOI trei suntem Visatorii lui Gilbert Adair. Am fost (o)data a Lui si acum sunt a Ta. El imi e mai mult decat prieten, imi e frate, iar Tu imi esti mai mult decat e El. Imi esti mai mult decat iubit.

Eu, Tu si El. Fericirea mea e facuta afis. Visez cu ochii deschisi marea.

La cornet, va rog. Cu dureri de gat, fericita

2008-05-22T16:03:00.001-07:00

Cand sunt fericita iubesc si maini si ochi si buze. Le ador pe rand si apoi toate la un loc ma coplesesc intr-o sarutare , intr-o atingere si o privire care face cat o felie de tort de inghetata. Imi astept fericrea dimineata la cafea sau dupa masa dupa un somn. Tot timpul sunt in pijamale. Atunci cand ma trezesc astept sa mi se dea sarutul ce nu l-am primit ieri, soaptele ce n-au putut fi auzite din cauza somnului greu care inca era ramas in camera. Poate din cauza somnului nici mainile nu mai stiau sa imi dea mangaierile din vis.

In mine fericirea nu e o simpla stare de spirit. E acel ceva care ma lasa cu un zambet tamp dupa primul sarut si cu palmele transpirate. Cateodata fericirea ma lasa si cu gatul ragusit, depinde cat fumez dupa sau cata inghetata cumpar. Atunci cand am ochii, mainiile si buzele nu mai am nevoie nici de tigari si nici de cornete si cupe.

Fericirea mea are gust de zmeura si se serveste in special pe refrenul unei ploi care cade atunci cand faci dragoste. Azi am sa iti adorm in brate si ai sa ma lasi sa iti respir pe langa ureche. Ai grija de fericrea mea, e ingropata pe undeva pe la tine prin par si se sperie de cate ori bati din gene. Ai grija de ea macar pana imi trece raguseala. Mama nu ma mai lasa sa mananc inghetata de vanilie.

A fi pupata, nu sarutata

2008-05-19T16:15:00.000-07:00

Toate ca toate si restu degeaba, asa imi incepe ziua. Prea cald sa dorm in pijamale si prea frig sa dorm fara. Ma intind la loc in pat, ca doar e patul meu si mai e cineva in plus. Toate se lipesc de mine. Tricoul cu Jim Morrison nu mai miroase a ploaia care m-a prins ieri, nici a grindina nu miroase. A versuri de william Blake probabil ca miroasea sau doar a transpiratie si a somn greu. Dus cu apa rece nu ma face sa ma trezesc, doar sa transpir mai tare. Cafea si kent lung, intre doua persoane incepe sa devina ritual.

Cineva ma pupa. Oficial azi e ziua cand am fost pupata. A fost ceva zmeureste, asa de demult vrut , de mult asteptat. Buzele imi cereau mai mult, A plecat.

Patul imi e ravasit si nu e de la o partida de sex salbatica in care ecoul din camera sa imi raspunda cu semne de intrebare. Ma intreb in gand daca e adevarat si un rift de rolling stones ma loveste. Imi respira in ceafa si ultimu lucru pe care mi-l amintesc e senzatia de piele de gaina. Mi-am pierdut virginitatea buzelor la tine pe obraji si prin in par. Buzele degeaba le-am vrut, erau zmeresti, nici daca as fi fost Harap-Alb nu as fi reusit sa le fur un sarut. Am asteptat si am astepta si am tot asteptat. In povestea mea , nu merge nimeni o zi, nci doua, nici patruzeci si noua, doar se asteapta. Exact ca la medic. In decor de sala de asteptare mi-au fost dezvirginate si mie buzele. Cu o noapte inainte imi doream soare si cafea la pahare de plastic, in schimb am primit altceva.

Cand e trecut de ora 3 si inca nu te-ai apropiat de pat, de frica sa nu misti moleculele de aer care inca pastreaza mirosul, inseamna ca ai o problema. Nu cu nasul. Ai o problema cu buzele. Iti tremura. Cer mai mult. De unde mai mult? Nu pot sa tragi de zmeura asa. E nepoliticos si am si motivele mele: ori ma zgari pe maini ori pica toata zmeura in noroi si n-am cum sa ajung la ea.

Plec si in graba mea uit sa ma zmeuresc, raman in gand cu ce as fi vrut si cu o tigara in mana dreapta. Atata. Fericirea mea statea pe varful unor buze, asa ca zmeura de culoare si gustul il aveau tot asa. Pacat ca am aflat azi si ca nu am aflat mai devreme sau poate mai tarziu.

Spune-mi ca avem timp, ca o sa ma pupi si maine si in alt decor dar la fel. Mai zi-mi casi maine pot sa te gasesc de dimineata langa mine in pat, imbracat. Sopteste-mi la ureche ca poimaine pot sa ma ascund la tine in brate si in zilele ce urmeaza, pe locul unde au pierdut buzele de dimineata un sarut arata-mi ca stii sa ma pupi zmeureste.

Asteptand

2008-05-16T06:46:00.000-07:00

Intr-o asteptare continua. Astept sa cresc ca sa imi calce cineva visele in picioare. Am mai multe vise, daca le pierd pe drum sa mai raman cu ceva strans in palma. Astept pe cineva sa vina, nu pe Iisus, pana nici el nu mai vrea sa vina si cred ca metroul din Bucuresti e de vina. Astept sa treaca timp ca sa pot taia poze. Astept sa ma doara ca sa pot plange. Stau in colt de strada si astept o asteptare.
Asteapta-ma sa vin pentru ca te-am asteptat atata timp. cred ca ai trecut pe langa mine. Acum poate sa doara si cred ca pot si plange, dar vin toate odata. Si durere si plans si trebuie sa astept sa vina pe rand. . E mai bine sa fiu intr-o asteptare permanenta, asa vei observa ca voi fi acolo de fiecare data cand ai sa ma chemi. Tot acolo o sa fiu ca sa imi fac griji pentru tine. Asta fac eu, astept sa ai nevoie de mine.
Si nu te ratezi asa asteptand? ma intreaba cineva
Apartii unei persoane dinainte sa o cunosti. Atunci astepti sa te cunoasca, chiar daca dureaza zile, saptamani si luni, poate ani. Nu poti sa ii strigi in suflet "Vino sa ma cunosti!". doar astepti sa te cunoasca.
Inca astept, rezemata de un umar, proptita de un perete, cuminte pe un scaun. Asteptarea se poate sfarsi in orice moment si atunci ma intreb daca imi va lipsi. Poate m-am saturat sa astept sa fiu mai buna maine decat azi si sa imi lipsesti.
Astept "Mai mult ca ieri si mai putin ca maine" devine cliseu ieftin si nu are ce cauta in asteptarea mea sau mai bine zis in asteptarea ta?

Mariana e verde de 1 mai

2008-05-09T15:16:00.000-07:00

Am 20 de ani si nasul mi se decojeste de placere. Orgasmul pasional al unui soare de mare. Mare denumita si Mariana nu mi-a sarutat decat varfurile degetelor de la picioare. De ce aveau o tenta vanata in poza? De frig sau de dor. Poate aveau culoarea zmeurii si din cauza aia mi s-a facut frig pe malul marii. Soarele nu mi-a iubit decat decat spatele genuchilor si varful nasului. Arat ca un pinguin ars de soare, daca pinguinii poarta doliu vara.

Nu imi lipseste marea pentru ca o gasesc acasa in ochii cuiva. Imi lipseste nisipul si scoica. Nu le-am cules nici in chiloti si nici pe piele. Nisipul e mai greu de cules fir cu fir atunci cand ploua ca-n poeziile lui Bacovia. Greutatea scoicilor poate sa rupa ghiozdane si sa faca sa curga lacrimi. Lacrimi de dor? Lacrimi de frig? Lacrimi de fericire? Prea multe feluri de lacrimi. Lacrimi de la briza, ca e rea si sarata.

Nu imi lipsesc nici norii care imi acopera rasaritul si nici musca din ciorba. Imi lipseste Perna Rosie, un tirbuson, odihna de vacanta, confortul din cfr si doi ochi verzi. Data vitoare imi voi campa cortul in pat si voi incheia vacanta cu dureri lombare. Cu o Grasa de Cotnari se rezolva toate. Dorul de ochi verzi? De ochi albastri? De Perna Rosie sau de Soare?

Ce ma salveaza de la inec dintr-un borcan de apa de mare? Izolirul, el pluteste pe mare si ne duce la bulgari, exact cum treci coltu dupa stanca aia mare din vama veche. Se intinde cat vezi cu ochii Bulgaria si borcanele ei de castarveti murati.Poti adormi pe izolir dupa prima noapte de betie pe plaja. Tot el ma salveaza in gara la Constanta, dupa 2 nopti nedormite ma primeste in bratele sale si adorm. Si e gara si e tigani.

Tren, metrou, casa poporului, tren, metrou, tren, mare, betie, dor, mare, cort, ploaie, tren, metrou, tren, dor.

Dorul de casa , de masa si de pat te urmeza oriunde. Nu e dor de parinti, nu e dor de net, nu e dor de banca din fata blocului. E un dor de ce era alta data vama veche si de ce nu poate sa fie. Te scarbeste trupa cu saxofonist din gara de la Constanta, care mai are si chitarist si 2 pizde care falseaza pentru 5 mi de lei sa ajunga acasa. Ei nu stiu ce e marea pentru mine. Nu au ochi verzi acasa, nu au baut o sticla de Grasa de Cotnari cu picioarele in mare, nu au strans apa din cort cu servetele si probabil ca au dormit noptile pe care io le-am pierdut asteptand un rasarit. Au plecat sa fie plecati de acasa, s nu ii certe mama lor cand vin beti si vomita in lighean, au plecat pentru ca asa e la moda. E trendy sa mergi in vama si sa te amesteci prin oameni , nisip si briza. Au plecat pentru ca nu aveau altceva mai bun de facut decat sa ceara 5 mi de lei in gara la Constanta.

Observ ca m-am bronzat cu sosete. Soarele nu te dezbraca atunci cand te vioeaza tacut intre orele 12 si 15. Unii au doar obrajii sarutati cu foc si patima, alti au manecile de tractoristi si ceafa rosie. Eu am nisip in sacul de dormit si trebuie sa scap de el.

Mariana de ce esti tu verde cand eu beau Grasa de Cotnari?

cateodata nu stii ce vrei

2008-05-05T16:40:00.000-07:00

Undeva se aude la mine in suflet si nu in gand.

Daca vrei privirea sa-mi las in podea
Calca peste ea, calca peste ea.
Daca vrei de tine sa simt ca-s robit,
Lasa-ma uimit, lasa-ma uimit.
Daca vrei cu tine lumina s-o impart,
Lasa-ma sa ard, lasa-ma sa ard.
Daca tot ce-i dus vrei din urma s-ajung,
Lasa-ma sa curg, lasa-ma sa curg.
Daca vrei sa stii ce-am in suflet si-n gand,
Lasa-ma sa cant, lasa-ma sa cant,
Lasa-ma sa cant, lasa-ma sa cant,
Lasa-ma sa cant, lasa-ma sa cant...

Prea traziu sa mai pot gandi ca nu e bine ce fac. Scriu. Postez. Iarta-mi inconstineta si nesabuinta, alaturi de frustarea sexuala.
EH ce sa fac?! Romanul de sub perna ma face sa visez noaptea. Caldura, tren , bancheta, frig, curent si odata Tu. Tremur. De placere. De frig. De lipsa tremur ,la dracu` cu tremurat cu tot.
Sevraj post-mare, post-vant, post-nisip umed.
Privirea in podea o voi avea de-acum incolo. Ma doare spatele si nu imi pot tine gatul drept de rusine.
Lumina nu voi avea. Am spart lanterna. A alunecat printre sperante si atingeri interzise.
Cand ma trezesc din tremur ai disparut. Sunt nelipsita, adica fara de lipsa. Vino inapoi cu frig, cu noapte, cu sforait si cort. Si lasa-ma uimita.
Sa cant nu voi putea niciodata, poate doar in gand. Acolo in gand , unde durerea e intensa se aude un cantecel.

Pe umeri pletele-i curg rau,
Mladie-i ca un spic de grau,
Cu sortul negru prins la brau,
O pierd din ochi de draga.

Eu cand o vad, ingalbenesc
Si cand n-o vad, ma-mbolnavesc,
Iar cand vin altii de-o petesc
Vin popi de ma dezleaga.

La vorba-n drum, trei ceasuri trec.
Ea pleaca, eu ma fac ca plec.
Dar stau acolo si-o petrec
Cu ochii cat e zarea.

Sa zica lumea cate-o vrea,
Mi-e draga mie si-i a mea.
Decat sa ma despart de ea
Mai bine-aprïnd tot satul.

Ce ti-e si cu gandurile astea. Te fac sa golesti o sticla de grasa de cotnari, sa dansezi toata noaptea pe un drum`n `base live, sa faci baie in mare cu paltonu pe tine si sa adormi pe umarul cuva care nu are cu ce sa isi prinda parul.

Multumesc prietenilor mei care au grija de mine si ma intelg atunci cand nu stiu ce vreau. Si eu si tu.

SEXUL si DRAGOSTEA, doua lucruri diferite

2008-04-25T15:02:00.000-07:00

"Zambetul lui nu m-a linistit din cale afara, insa nu mai puteam da inapoi, asa ca m-am aplecat din nou, am inchis ochii, am deschis gura si mi-am scos limba. Era mai bine sa incep cu varful limbii, mi se parea mai putin insuportabil s-o ling. Pablo s-a arcuit si mai mult, s-a intins ca un cotoi si mi-a pus o mana pe crestet. I-am apucat pula cu mana dreapta si am inceput de la radacina, mi-am apasat limba pe piele si am tinut-o un moment nemiscata. Apoi a, inceput sa urc, foarte incet. Nu scosesem prea mult limba din gura, astfel ca, pe masura ce urcam, i-o atingeam cu nasul, venea la rand limba si apoi buza de jos urmarea dara propriei mele salive. Cand am ajuns la varf, m-am intors in jos, catre radacina, pentru a putea urca din nou foarte incet.

Pablo gemea. Firele de par ma gadilau sub barbie.

Apoi am indraznit sa ma ocup de cap.

Era dulce. Toate pulele cu care am avut de-a face in viata mea erau dulci, ceea ce nu inseamna ca erau si bune la gust. Era dulce si fierbinte, se umezea imediat, dar una peste alta, spre surprinderea mea, era mai putin scarboasa decat imi inchipuisem la inceput, iar eu ma simteam din ce in ce mai in largul meu, mai sigura pe mine, ideea ca el era expus, ca era de-ajuns sa strang o clipa din falci si sa-mi infig dintii pentru a-l nenoroci, ma reconforta.

Ii parcurgeam dispecatura cu varful limbii, coboram pe ceea ce parea un soi de cusatura pana la marginea groasa de carne si ma opream chiar dedesubtul acesteia, pentru a-i urmari conturul. Faceam totul foarte incet - in imprejurari ca asta nu a fost niciodata nevoie sa mi se spuna un lucru de doua ori - si incepeam sa cred ca o faceam destul de bine.

In mod obiectiv, nu obtineam nici o placere din indeletnicirea aceea, decat poate contactul cu o carne noua, a carei natura limba mea o percepea cu mult mai multa precizie decat o facusera mainile mele pana atunci. In mod obiectiv , nu obtineam nici o placere din indeletnicirea aceea, dar eram din ce in ce mai excitata. Intr-un coltisor din creierul meu, destul de indepartat ca sa nu deranjeze, dar destul de aproape pentru a se face simtit, palpaiau varsta mea frageda[...] si cuvintele mamei, vorbind cu prietenele ei, Pablo face parte din familie, mi-e ca un fiu...

[...]

Pe cand ma intrebam daca eram destul de-acum destul de familiarizata cu ea pentru a o lua in gura, el a hotarat din nou pentru mine. Mana care mi se odihnea pe crestet a apasat brusc in jos. M-a luat prin surprindere si mi-a varat in gura o bucata buna. Mi-am retras buzele cat am putut de rapid insa mana lui era tot acolo, neclintita, apasand cu putere. Am repetata jocul de cinci-sase ori. Era amuzant sa incerci sa te opui.

Aveam gura plina. Simteam micile protuberante ale venelor, accidentele imperceptibile ale pielii grunjoase, care urca si cobora ascultand de impulsurile mainii mele, era dulce la gust si avea gust de sudoare, varful ma lovea in cerul gurii, am incercat sa mi-o var in gura toata si a trebuit sa-mi stapanesc de vreo doua ori impulsul de a voma. Pablo a slabit stansoarea, si-a strecurat mana pe sub parul meu si si-a strans pumnul putin deasupra cefei, apucand un smoc mare de par aproape de la radacina. Il apasa si tragea de el, ghidandu-am tot timpul. Nodurile degetelor lui imi impungeau capul. Ma durea, dar nu am facut nimic ca sa scap. Imi placea.

Acum se misca si el, foarte incet, intra si iesa din gura mea.

[...]

Imi tineam ochii inchisi si eram cu totul absorbita de ceea ce faceam. Ma aplecasem atat de mult in fata incat ma aflam aproape culcata pe o parte peste scaun., cu picioarele stranse, cu manivela de la geam impungandu-ma in coapsa, cautand sa potrivesc ritmul mainii cu cel al gurii, o provocare atata de intensa pentru incetineala mea innascuta incat a fost nevoie de un oarecare timp ca sa-mi dau seama de schimbarea profunda a situatiei.

Pentru ca ne deplasam.

[...]

Am iesit pe starada. Era o zi superba, rece si senina, soarele nu te incalzea, dar il simteai alaturi[...]El a condus in tacere tot drumul , nici eu nu aveam chef de vorba, dar cand a oprit la destinatie, in fata grilajului, s-a intors spre mine.

- Vreau sa-mi promitit ceva.

Vocea ii devenise brusc grava.

Am incuvintat din cap, el a facut o pauza.

- Vreau sa-mi promiti ca, orice s-ar intampla, ai sa tii minte mereu doua lucruri.Spune-mi ca ai sa faci asta.

Am incuvintat din nou, eram farte intrigata, aproape ingrijorata datorita tonului cu care-mi vorbea.

- Primul este ca sexul si dragostea nu au nici o legatura.

- Asta mi-ai mai spus-o si azi-noapte.

- Bine. Al doilea este ca tot ceea ce s-a intamplat azi-noapte a fost un act de dragoste.(M-a privit in ochi si ochii lui erau foarte negri si stralucitori, cum nu-i mai vazusem niciodata inainte.) De acord?"

Doritorii sa ma contacteze

Somnul, Perna Rosie, Mos Ene si Pijamaua

2008-04-22T06:32:00.000-07:00

Vreau sa imi ucid Somnul. Ma plictiseste. Ma doboara . Ma face sa fiu morocanoasa. Imi spune sa plec acasa atunci cand petrecerea e in toi. Imi fura din atentie si din viata. Incearca sa ma adoarma. Nu ma mai legana, pleoapele ma ustura si somnul asta ma doare. Somnule am sa te casapesc!

E o durere reala , nu e in vis. Ma doare spatele si un genunchi de Somn atunci cand vreau sa adorm, ma doare stomacul in foamea mea de vise. Ma mananca pielea , ma invart in bratele lui si ma zvarcolesc . Pana la urma visul imi da pace. Nu ma mai tine strans in palme. Pleaca. Nu pleca! tip in soapta gandului meu. E dus, a plecat. In inconstient a plecat cu tot cu fantezi sexuale si cosmaruri plangacioase.

Sunt singura si il astept cu un cutit in mana. Il pandesc de sub plapuma. La prima miscare pe care o face Somnul este mort. Refuza sa apara. Inchid ochii sa numar pana la o suta. Poate crede ca ne jucam `scunsa si imi apare in spate zbierand isteric "pui , pui! te-am scuipat!" Somnul asta. am sa-l omor.

Parca imi lipseste in pat ceva. Perna Rosie a disparut. Cel care mi-a furat perna e cel care mi-a sechestrat si somnul. De aia el nu mai poate sa vina la mine in pat, in brate, in gura si in stomac. Fara Perna Rosie totul e pierdut. Sa imi dai somnul inapoi! Ma auzi ,tu cel care mi l-ai luat cu tot cu perna? Perna Rosie e cea care il seduce, care il ademeneste cu soapte la mine sub pleoape. Il vreau la mine in pat. Sa il ucid.

Aprind becul. Perna Rosie e cazuse sub pat in zvarcolirea mea nocturna. O iau, o scutur si o asez frumos in mijlocul pernelor mari. Nu e bine. Somnul stie. E un scenariu prefabricat, fara de cute si fara de bale. Oare daca fac ca si Goe si strig in gand si bat din gene: "io vreau sa vina, de ce nu vine?"

A uitat de mine? Dar eu sunt unul dintre cleinti sai fideli, 14 ore de somn intr-0 zi daca se putea. Ce faci? Dorm. Ce faci, hai in oras. Nu vin, acum m-am trezit. Hai afara, ce faci? Sunt in pijamale, nu ies din casa. Ce crezi ca faci? Cat ai de gand sa mai dormi? Lasa-ma in pace! Mi-e somn. 40 de ore fara Somn. Mainile imi tremura, gura mi-e uscata si pleoapele mi-e frica sa le misc.Ustura. In loc de Somn pe gene, nenorocitul ala de Mos Ene mi-a picurat acid. De ce arde asa?

Mi-am schimbat pijamalele. Asta e problema. Ma ridic din pat si cu ochii inchisi de durere ma indrept spre baie. Cosul cu rufe murdare. Pijamalele mele nu sunt murdare. Ele miros a Somn. Nu le pot imbraca, la naiba! Somnul va stii ca au stat langa tricoul de ieri seara. Tricoul ala pute a deodoreant si fum si transpiratie si maini straine. Mi-a murdarit intentionat pijamalele. Dracu` sa il ia! Tricoul zace rupt langa cosul de rufe, o balta de sange curge din el si vine spre mine. Nu o vad, ii simt atingerea pe degetele mic de la piciorul stang. E rece. Nu vreau sa deschid ochii.

Pijamalele din cos asteapata. Eu stau goala langa ele. Cu toti asteptam Somnul.

Mi-e frig de la gresia rece , de la faianta galbena cu model tampit ales de mama. Ne-a lasat singure, pe mine, pe pijamale si pe Perna Rosie. Ne-a parasit.

Am sa-mi ucid somnul. Singuratatea n-are vise, nici cosmaruri smiorcaite, nici fantezii cu inghetata. Vino inapoi la mine, tu esti tot ce aveam mai bun. TU, Somnule cu buzele tale, cu acele tale, cu imbratisarea ta si cu praful lui Mos Ene. Nu mai vine. M-a parasit.

In liniste

2008-04-20T15:50:00.000-07:00

Cateodata e mai bine sa taci.Asta am invatat de la tata. Mama tipa, tata tace, totul revine la normal.Tata nu tipa, tata se preface ca asculta. Tata nu asculta.

Mama nu tipa, tata nu tipa, e liniste. Imi tiue urechile din cauza linistii si nu pot dormi. IiiiiiiiI. Sa imi tipe cineva. Tipa. Fa-ma sa te aud.

Liniste. Asa e noaptea. Si la tine e asa liniste? Si pe tine te doare linistea asta? Poate la tine nu tipa nimeni sau poate stai intr-un loc linistit si zgomotul e o bucurie pentru tine.

Sa-mi zica oare Blaga numai mie
"Atata liniste-i in jur de-mi pare ca aud
cum se izbesc de geamuri razele de luna"?

La shaorma pentru un kebab cu zmeura verde

2008-04-16T16:43:00.000-07:00

Suna. Raspund. Prietenul meu cel mai bun disperat la telefon, cineva drag m-a pierdut in drum spre casa intr-o shaormarie si nu stie de unde sa ma ia , de unde sa ma gaseasci si de la care masa.

Treizeci si doi. Treizeci si doi? Comanda.

Suna din nou. Raspund. Ma ajuti? ok, mersi mult, da da imi inchid telefonul si vad eu. Ciao. Vine o intrebarea dintr-o gura plina de mancare, gura manjita cu sos pe la colturile guri, gura care nu sta sa fie stearsa decat la sfarsit. O parte din fun-ul de a manca kebab sau shaoarma e acela de a te manji pana la nas, urechi sau alte parti ale corpului. Iti respect alegerea manjeste-te, vorbeste-mi cu gura plina si intreaba-ma.

"De cine te ascunzi?" sau "Poate de ce te ascunzi?" zise el

Ma ascund de tine, m-ascund de ea, de ei si ele, de restul lumii. M-ascund pentru ca ma doare si nu vreau ca ei sa stie. Ma ascund de tot ce stiu si imi doresc o reintoarcere la varsta gradinitei. Varsta la care nu imi era frica ca cineva ma cauta si nu ma gaseste. Era simplu sa minti pentru ca erai nevinovat. Ma ascund de tot ce stiu pentru ca ma doare. Dar el nu stie, nu poti manca un kebab si psihanaliza pe cineva in acelasi timp. E simplu. El ma intreaba de ce ma ascund de cineva care ma cauta, iar eu ii raspund ca ma doare aceasta cautare. Atunci cand ma gaseste toate dor.

"Daca mama ta l-ar minti pe tatal tau, cum ai reactiona?"zise el, intr-o lupta cu gigantul kebab.

Cu indiferenta probabil. E treaba lor ce fac. Eu vreau sa fug, ei sa se minta si sa se ascunda. Daca fug, lucrurile pe care nu le stiu nu ma pot rani si atunci o sa ma mut. Ma mut, intr-o curte, intr-un cort. O sa am si un caine, care sa fie al meu si sa nu ma minta, pentru ca nu mi-ar pasa de minciunile lui.

Ma priveste. Mesteca si se iveste dintre buzele-i ca zmeura teoria dualitatii. Hap, inca o musca.
Cata filosofie intr-un kebab. Inghite. Tot la gura ma uit. De la manjeala sau de la buze? De la dualism? Imi spune de alb si negru, cand eu sunt imbracata colorat, imi spune de ying si yang cand eu nu sunt chinezoaica. Mai trebuia sa imi spuna de masculin si feminin. Ii raspundeam ca am iubit candva o fata si n-am nevoie de masculin sa imi deschida usa la shaormarie. Vorba aia beatles-easca
"I once had a girl, or should I say, she once had me
She showed me her room, isn1t good, norwegian wood?" dar am incetat sa o iubesc cand a murit, el nu stie. Inca mesteca.

Toate mi-au fost spuse demult in alte vremuri. Erau mai mult de doua culori. Alb si negru, acolo la capatul curcubeului. Acolo mi-au fost spuse de alte buze , nemanjite, fara de kebab. Le-am auzit atunci cand rosul buzelor imi pata carnea si devenea oranj. Eram racita poate, pentru ca erau multe portocale sub pat cand am auzit toate acestea. Apoi, s-au facut lamai. Cineva le-a stors si acreala mi-a aparut peste zambet. Din storsatura asta s-au facut galben vanilie si aratau ca o inghetata care te face fericit. Oare buzelor ca zmeura, pline de sos alb le place inghetata de vanilie? Dar limbii? Imi revine in minte verdele, de la mocheta din shaormarie.Verdele, se deschide si se inkide, apoi ma loveste lent ca primvara cu mirosul ei. Aici miroase a kebab si afara miroase a frig si ploaie. Unde-i primavara? Mi-a disparut verdele de pe mocheta si a ramas in ochii mancatorului de kebab care ma priveste rumegand mai departe. O fi vreun albastru in ochii lui? Ma ia cu dor de moarte un albastru de cer de Vama. Ehhh, ce stii tu buze ca zmeura si ochi verzi? Tu nu sti cerul albastru de Vama, care il saruta marea intr-un colt si apoi in altul, prabusindu-se violent intr-o penetrare albastra. De la atat stat gol pe plaja te loveste frigul in oase la momentul inserari si cauti ceva. Indigo. Te-am gasit. Asta e culoarea blugilor mei rupti in genunchi pe care ii imbrac cand mi-e dor de ea, de Vama , de mare si de briza. Totul se sfarseste prin marea trecere spre violet, nu culoarea echipei locale de fotbal. Violet, ce ma adoarme in parfum de lavanda.

Nu cred ca a inteles faptul ca lumea mea avea odata, mai demult, mai multe culori. Acuma a ramas doar neagra. Termina de mancat, cu mainile manevreaza sapca ce imi apartine. O muta, o pune , o ridica si o aseaza la loc. Plecam. Deschide usa galant si afara ii frig. Moby ne asteapta parcat pe trotuar, coada rosie i se vede din departare. Ne imbarcam.

"Iti dai seama ce haos ar fi tot daca ne-am lua dupa cum le vezi tu?!" spuse el.

Kebabul a fost de vina. De aceea trebuie sa fim anarhisti. Autoguvernarea e singura solutie. Cea mai simpla. O libertae fara Kebab este privilegiu si nedreptate, Kebabul fara libertate este sclavie si brutaliate. Sau sa fim mai bine Saormisti. Libertatea mea nu o impiedica pe a ta sa fie exercitata, atata timp cat nu imi aduce nici un prejudiciu moral sau fizic.

Mi-am uitat sapca la el , cel care imi pusese intrebarile si cel care imi spuse, era p cap. Moby s-a oprit, eu am debarcat.
Ciao.Ciao ochi verzi si buze ca zmeura.